Afise

Reconstituirile istorice (de monumente de arhitectura, de costum etc.) realizate în scopul popularizarii istoriei într-un mod cât mai atragator dar si instructiv nu au avut traditie la noi în tara. S-au perpetuat peste ani (si continua si acum) niste stereotipuri de sorginte patriotarda care „educa” si formeaza în mintea oamenilor niste imagini care rareori au legatura cu trecutul. ART HISTORIA si-a propus sa mai reduca din acest handicap prin editarea unor postere ce înfatiseaza reconstituiri de orase, monumente sau costume antice si medievale. E doar un început. Reconstituirile de orase au fost toate un adevarat succes deoarece oamenii sunt sensibili la istoria propriei localitati.

În lucru:
-Reconstituirea centrului orasului Bucuresti la 1850

In proiect:
-Centrul Bucurestiului la 1895
-Cetatile sasesti din împrejurimile Sibiului
-Reconstituirea Orasului Bistrita

Afis 50/70 cm. Reconstituiri ale razboinicilor si cavalerilor de pe teritoriul Romaniei intre secolele XIII-XV. Sunt reprezentati cavalerii teutoni (au stat 12 ani in Tara Bârsei), un razboinic mongol (invazia tatara din 1242), un razboinic cuman din Moldova (vezi imaginea: 1medieval warriors detail.jpg ), cât si doi dintre primii voievozi ai Tarii Românesti: Radu cel Mare si Vladislav Vlaicu Basarab. Acesta din urma, desenat în costum civil, de curte, de influenta apuseana a fost reconstituit pe baza ramasitelor descoperite în mormântul sau descoperit în 1926 în Biserica Domneasca din Curtea de Arges. Toate aceste reconstituiri sunt o premiera în România si sunt rezultatul unor foarte amanuntite documentari. Recomandate scolilor ca material didactic.
Afis 50/70 cm. Reconstituiri ale razboinicilor si cavalerilor de pe teritoriul Romaniei (din secolul XV), bazate pe izvoare locale: picturi murale medievale, altare poliptice,artefacte descoperite în sapaturi arheologice sau obiecte aflate în muzee. Marea majoritate a surselor de inspiratie sunt gasite în Transilvania, motiv pentru care cele mai multe reconstituiri reprezinta ostasi si cavaleri ardeleni. Recomandate scolilor ca material didactic.
Detaliu al afisului „medieval warriors„.
Detaliu al afisului „medieval warriors”. Cavaleri maghiari din Transilvania a caror reconstituire se bazeaza pe frescele de secol XIV (reprezentand legenda Sf. Ladislau) aflate in unele biserici medievale din secuime.
Afis 50/70cm. Reconstituiri de costume militare ale razboinicilor de pe teritoriul României între 6000 î. Chr. si 400 d. Chr. Intre personaje sunt desenate artefacte reale aflate in muzeele din Romania. Aceste încercari de reconstituire pe baze stiintifice a aspectului unor razboinici din antichitatea României sunt o premiera la noi în tara. Recomandate scolilor ca material didactic.
Aspectul orasului Brasov (Kronstadt) la mijlocul secolul al XVIII-lea. Puternicele bastioane si centura dubla sau chiar tripla de ziduri din partea estica a cetatii au fost demolate pe la sfârsitul secolului XIX. Gravuri si fotografii de demult, alaturi de mai multe planuri vechi au stat la baza acestei reconstituiri în care brasovenii au redescoperit cum le arata orasul cu peste 200 de ani urma.
Afis 50/70 cm. Bisericile fortificate sasesti din podisul Tarii Bârsei prezentate în vedere aeriana cu prezentarea anumitor elemente disparute (turnuri, santuri cu apa, etc.), reconstituite pentru o mai buna întelegere a aspectului lor medieval. Afis completat cu o harta rutiera si text bilingv în româna si germana.
Afis 50/70 cm. Reconstituirea aspectului cetatii Clujului (Kolosvar; Clausenburg) cu cladirile si monumentele sale existente între anii 1750-1820. Aceasta recontituire a avut în spate o îndelungata documentare (multumiri istoricilor si arhitectilor clujeni) iar detaliilor din desen li s-a dat o deosebita importanta. Legenda trilingva: romana, maghiara, engleza.
Afis 50/70 cm. Reconstituirea foarte bine documentata a orasului Sibiu (Hermannstadt) la mijlocul secolului al XVII-lea, cand fortificatiile orasului erau completate cu întinse lacuri. Acest afis s-a bucurat de un deosebit success în rândul sibienilor si nu numai. Legenda în româna si germana.
Afis 50/70 cm. Harta desenata în stilul vechilor harti medievale cu localizarea tuturor localitatilor din sudul Transilvaniei unde se pastreaza monumente medievale sasesti. Mare parte din acest teritoriu a fost numit Pamântul craiesc (regesc) si a fost oferit de catre regele Ungariei primilor colonisti sasi pentru ca acestia sa contribuie la dezvoltarea economica a Transilvaniei si la apararea frontierelor sudice ale regatului. Pâna catre sfârsitul secolului XIX acest teritoriu a avut o independenta administrativa si juridica si o capitala proprie, Sibiu. Pe harta apar si limitele „scaunelor” sasesti, unitatile administrative ale Pamantului regesc.
Afis 50/70 cm. Cetatea si biserica evanghelica din Biertan, judetul Sibiu. Cea mai celebra biserica fortificata din Ardeal, aflata pe lista UNESCO înca din 1991. Posterul este tiparit pe ambele fete. Pe verso se afla un scurt istoric în patru limbi (româna, germana, engleza si maghiara) si numeroase fotografii ale obiectelor de arta din biserica.
Reconstituirea aspectului orasului Sighisoara la mijlocul secolului XVIII. În comparatie cu alte încercari de reconstituire ale Sighisoarei, acest desen prezinta nu numai cetatea ci si orasul de jos (partial demolat in anii ’80), prin mijlocul caruia curgea pârâul Saes. Acest cartier avea la rândul sau turnuri-porti în mijlocul ulitelor care dadeau spre Piata centrala.
Zona cu cele mai frumoase si mai bine conservate biserici fortificate medievale ale taranilor sasi. Valea Viilor, Mosna, Biertan sunt monumente intrate deja în patrimonial UNESCO. Alaturi de acestea veti putea descoperii ca aproape fiecare sat situat pe vaile laterale ale râului Târnava Mare are un monument medieval demn de a fii vizitat. Aceasta harta speram sa va fie un ghid util. Legenda în româna si germana si o mica harta rutiera a zonei.
Recontituirea orasului si cetatii bastionare de tip Vauban construita de austrieci la Timisoara dupa recucerirea orasului de la otomani în 1716. Cetatea a fost construita de-a lungul intregului secol XVIII, a suferit un asediu din partea revolutionarilor maghiari la 1848 si a fost demolata la sfarsitul secolului XIX si începutul secolului XX. Reconstituirea are ca sursa nenumaratele planuri de ansamblu cât si de detaliu ale fortificatiilor si cladirilor civile facute de inginerii imperiali în secolul XVIII.
Reconstituirea aspectului cetatii Timisoarei spre sfârsitul dominatiei otomane. De-a lungul întregului ev mediu Timisoara a avut mai mult fortificatii de lemn si pamânt si a fost înconjurata de mlastininile Begai si Timisului. Reconstituirea se bazeaza pe descrieri de epoca si unele planuri de epoca, în primul rând pe planul inginerului francez aflat in serviciul imperial, Perrette, care a desenat un plan detailat al cetatii imediat dupa cucerirea acesteia de catre trupele lui Eugeniu de Savoya (1716).

Reconstituirea centrului Bucurestilor intre anii 1847-1852. Afis 100/70cm si brosura-legenda explicativa. Aceasta reconstituire in vedere aeriana asupra centrului capitalei Tarii Romanesti in epoca domnitorilor Ghica si Bibescu a fost cel mai ambitios si in acelasi timp dificil dintre toate cele realizate pana acum. Putini sunt cei ce stiu ceva despre epoca acesta sau dinainte ei. Daca pentru Capitala interbelica exista informatii, interes si o anumita nostalgie, Bucurestii secolului 19 sau mai vechi sunt total necunoscuti de catre marele public. Putinele carti pe aceasta tema nu dau o imagine clara asupra a ceea ce afost capitala inaintea modernizarilor initiate sub Carol I (Regularizarea Dambovitei, taierea marilor bulevarde, cladirea palatelor administrative si demolarea a zeci de hanuri, conace biserici si manastiri).
Studiind aceasta lucrare si citind in paralel explicatiile din brosura-legenda (completata cu imagini de epoca) veti descoperii un Bucuresti fascinant, tributar inca aspectului medieval, cu conace boieresti si gradini, ulite comerciale inghesuite, hanuri ca niste cetati si puzderie de biserici si manastiri acolo unde azi e cu totul altceva construit. Si totusi la acea vreme capitala Principatului incepea sa se modernizeze. Deja majoritatea caselor bogate erau decorate in stilurile arhitectonice europene precum stilul neoclasic sau neogotic. In curand se vor construi doua mari edificii monumentale: Universitatea si Teatrul National (nu apar in desen).
Acest moment reprodus aici este ultimul in care capitala mai pastra inca vechea retea de strazi, ulite si parcele asa cum existau aproximativ si in vremea lui C. Brancoveanu.
Si poate, cititorul (si privitorul) dupa ce se va fii imbatat de nostalgie si istorie sa nu uite ca in prezent Bucurestii sufera poate cel mai mare traumatism de la epoca de aur incoace. Capitala noastra isi pierde sufletul si pitorescul in fata „marilor” investitori care demoleaza putinele case vechi care mai exista si toarna betoane pe spatiile verzi, atat de intinse odinioara. Sau casele batrane sunt lasate sa se darame singure!!. Case cu adevarat vechi, case de negustori si boiernasi, hanuri, etc. cum foarte putine mai exista azi, de pe doua dintre cele mai vechi artere ale orasului medieval – Calea Rahovei veche (Numita acum G.Georgescu) fosta Podu’ Calicilor si Calea Mosilor vechi fosta Ulita targului din afara sunt lasate intr-o paragina desavarsita fara nici un interes din partea primariilor. La fel si minunatul palc de case vechi de pe strada Baratiei, vechi de aproape 150 de ani sunt aproape o ruina.
Ministerul Culturii si Oficiul National al Monumentelor Istorice sunt sufocate de coruptie (in Capitala se invart sume fabulase), dezinteres, incompetenta si/sau o totala lipsa de dragoste pentru istorie si monumente. Putinii istorici, arhitecti sau istorici de arta seriosi sunt depasiti si demoralizati. De ce nu exista ONG-uri de tipul celor ecologiste care sa lupte pentru patrimoniul nostru????
Daca tai o padure mai exista o sansa ca aceasta sa se refaca. Daca demolezi o casa sau o lasi prada tiganilor si vremii ea nu va mai creste niciodata la loc. O casa, un palat vechi poarta in interiorul zidurilor ei toata istoria ce s-a desfasurat in jurul ei. Distruse, ne distrugem si putin din sufletul nostru, din bucuria de a trai, de a te plimba pe o straduta patriarhala de demult…

A fresce gotic

01_homorod_jesus_mic
Homorod, judetul Brasov, biserica evanghelica saseasca. Rest de pictura murala de pe conca absidei altarului. In jurul anului 1300. Cele mai vechi resturi de pictura gotica din Transilvania. Tema: Iisus in glorie (Majestas Domini), stand pe un curcubeu intr-o mandorla de lumina, inconjurat de simbolurile celor 4 evanghelisti.
02_laszlo_1_mugeni_mic
Mugeni, judetul Harghita, biserica reformata. Scena din ansamblul de pictura, cel mai vechi existent aici, pictat catre 1350. Secventa din legenda Sf. Ladislau. Detaliu din scena plecarii la batalie a Sf. Ladislau. (vezi si urmatoarele imagini)
Mugeni, judetul Harghita, biserica reformata. Scena din ansamblul de pictura, cel mai vechi existent aici, pictat catre 1350. Secventa din legenda Sf. Ladislau. Sfantul rege Ladislau al Ungariei pleaca la lupta impotriva cumanilor.
Mugeni, judetul Harghita, biserica reformata. Scena din ansamblul de pictura cel mai vechi existent aici, pictat catre 1350. Secventa din legenda Sf. Ladislau. Batalia de la Chirales, impotriva cumanilor. Imagine „restaurata” digital.
Mugeni, judetul Harghita, biserica reformata. Scena din ansamblul de pictura, cel mai vechi existent aici, pictat catre 1350. Secventa din legenda Sf. Ladislau.
Malancrav, judetul Mures, biserica evanghelica. Pictura murala de pe peretele nordic al navei. A doua jumatate a secolului al XIV-lea. Ucidera pruncilor.
Malancrav, judetul Mures, biserica evanghelica. Pictura murala de pe peretele nordic al navei (biserica are doua ansambluri de pictura, din doua epoci diferite; cea de aici este din ansamblul cel mai vechi). A doua jumatate a secolului al XIV-lea.  Prinderea lui Iisus.
Ghelinta, judetul Covasna, biserica romano-catolica, 1330. In registrul superior, scene din legenda Sf. Ladislau (uciderea cumanului cu ajutorul fecioarei rapite) iar in cel inferior scene din ciclul cristologic (Flagelarea si rastignirea lui Christos). Una dintre cele mai vechi si mai bine pastrate ansambluri de pictura gotica din Transilvania.
Ghelinta, judetul Covasna, biserica romano-catolica. Detaliu din ansamblul mural datand din 1330. Crucificarea.
Ghelinta, judetul Covasna, biserica romano-catolica, 1330. Cina cea de taina.
Strei, judetul Hunedoara, biserica ortodoxa. Biserica ctitorita de cnejii romani din Tara Hategului catre sfarsitul secolului al XIII-lea. Pictura gotica de influenta italo-dalmata, ctitor probabil al picturii fiind Cneazul Petru, iar pictor fiind un anume Iovan (dalmat-sloven, croat?). 1370-1380. Ansamblul picturii de pe absida altarului. Iisus in Mandorla, apostoli si scena „Vir dolorum” – Christos in mormant aratandu-si ranile (sub fereastra).
Strei, judetul Hunedoara, biserica ortodoxa. Biserica ctitorita de cnejii romanii din Tara Hategului. Pictura gotica de influenta italo-dalmata. Apostoli.
Strei, judetul Hunedoara, biserica ortodoxa. 1370-1380. Nasterea lui Iisus.
Santana-de-Mures, localitate din suburbia orasului Targu Mures, judetul Mures. Biserica reformata. Ana intreita cu fericitele neamuri. (detaliu – Maria Salome si inger).
Santana-de-Mures, localitate din suburbia orasului Targu Mures, judetul Mures. Biserica reformata. Sfarsit de sec al XIV-lea. Sfantul Petru.
Boian, judetul Sibiu, Biserica evanghelica saseasca. Fresca din prima jumatate a secolului al XV-lea. Cei zece mii de martiri.
Nemsa, judetul Sibiu. Biserica evanghelica. Secolul al XV-lea. Batjocorirea lui Christos.
Darjiu, judetul Harghita, biserica unitariana. Pictura murala (fragment). 1411 Tema: Convertirea Sf. Pavel (Drumul spre Damasc).
Extraordinara aceasta pictura in care se presupune ca si-a pictat (nu fara oarecare ostentatie) autoportretul insusi artistul, maestrul Paul din Ung (cel cu barba) cu atat mai mult cu cat e vorba de scena dedicata sfantului al carui nume il poarta (Sf Pavel-Paul este cel cazut in fata cailor). Pe flamura rosie de deasupra, pictata cu minuscule gotice, citim o incantatoatre declaratie de dragoste lumeasca: „aceasta lucrare a pictat-o si a pregatit-o mesterul Paul, fiul lui Stefan din Ung, AD 1411. Scriam si aveam in minte o fata frumoasa” („scripto scribebat et pulc( h )ram puella( m ) i( n ) mente tenebat.)
Darjiu, judetul Harghita, biserica unitariana. Pictura murala (fragment). 1411. Lupta regelui Ladislau cu hanul cuman.Detalii legate de legenda  Sf. Ladislau si raspandirea acesteia ca tema in pictura.
Darjiu, judetul Harghita, biserica unitariana. Pictura murala. 1411
Malancrav judetul Mures, biserica evanghelica. Pictura din cor si absida pictata catre 1400. Ansamblu mural foarte bine conservat, in stilul goticului international. Bolta corului.
Malancrav judetul Mures, biserica evanghelica. Pictura din cor si absida pictata catre 1400. Detaliu de pe bolta corului. Nasterea lui Iisus.
Malancrav, judetul Mures, biserica evanghelica. Pictura din cor si absida pictata catre 1400. Detaliu. Iuda primind argintii tradarii.
Vlaha, judetul Cluj, Biserica romano-catolica. Fragmente conservate pe peretele de rasarit al absidei altarului. Scena Vir Dolorum” si „Mandylonul” (Naframa Veronicai). Databile catre 1380.
Vlaha, judetul Cluj, Biserica romano catolica. Fragmente conservate pe peretele de rasarit al absidei altarului.Rastignirea. Catre 1380.
Mugeni, judetul Harghita, biserica reformata. Detaliu din „Judecata de apoi” pictata catre 1400 sub registrul pictat cu peste 50 de ani in urma. Grup de apostoli.
Panoul central al altarului poliptic al bisericii din Malancrav (detaliu). A doua jumatate a secolului al XV-lea. Ctitor.
Altarul poliptic al  bisericii evanghelice din Malancrav. A doua jumatate a secolului al XV-lea. Altarul cu „aripile” inchise si imaginile arhanghelului Mihail si al Sf. Gheorghe.
Panoul central al altarului poliptic al bisericii din Malancrav (detaliu). Fecioara Maria cu pruncul, inconjurata de ingeri (tema Magnificat). A doua jumatate a secolului al XV-lea. „Echilibrata si maiestuasa, compozitia Magnificat este de o nobila frumusete: Maria a fost infatisata ca imparateasa incoronata si cu o ampla mantie brodata cu flori de aur” – Vasile Dragut, Arta gotica in Romania.
Cincu, judetul Brasov, biserica evanghelica. Predela (partea de jos a unui altar – poliptic sau nu) altarului. Provine de la biserica evanghelica din Mosna de unde fusese cumparata in trecutul indepartat si nu face parte din altarul propriu zis. Adoua jumatate a sec al XV-lea. Fecioara Maria.
Cincu, judetul Brasov. Biserica evanghelica. Predela. Iisus -vir dolorum – intre Maria si apostolul Ioan (detaliu)
Malancrav, judetul Mures, biserica evanghelica. Sf Gheorghe ucigand balaurul. Catre 1400.

Capela funerara a bisericii-cetate din Harman. Vedere cu picturile murale partial acoperite de var. Fotografie din 1993, dinaintea inceperii restaurarii.
Aceasta capela de o mare valoare artistica, datorita ansamblului de fresce, se afla de ani de zile intr-o stare de semi-ruina datorita inceperii restaurarii* frescei si turnului-capela, lucrare nefinalizata nici acum (restaurarea cladirii medievale prin abuzul de betoane nu prea e o varianta fericita!). De neinteles cum nu se gasesc de atatia ani fonduri pt finalizarea lucrarilor, in conditiile in care la Directia Monumentelor din Brasov se afla unul dintre cei mai buni istorici de arta specializati pe studiul picturii murale gotice – doamna Dana Jenei.

*Descoperirea sub tencuiala a unor importante fragmente de pictura, cu un colorit viu, nealterat de timp este laudabila, dar conservarea si restaurarea sitului intarzie ingrijorator de mult!!!

Harman, biserica-cetate evanghelica, judetul Brasov. Detaliu de fresca reprezentand Regii Magi (din scena Nasterii lui Iisus – pe peretele sudic). Fragment descoperit recent de sub stratul de tencuiala cu care a fost acoperit in sec al XVI-lea. Ansamblu realizat probabil catre 1460-1470.

Harman, capela, detaliu din scena Rastignirii – centurionul. Foarte interesant acest detaliu deaorece este redat cu mare detaliu un cavaler in armura tipica pentru sfarsitul de secol XV din aceasta parte a Europei.

Biserica evanghelica din Drauseni, judetul Brasov. Legenda sfintei Ecaterina. Fragment din ansamblul mural datat cu aproximatie in ultimul sfert al secolului al XIV-lea.
Biserica e un valoros monument romanic fortificat in secolul al XV-lea. Restaurarea inceputa in anii ’90 si niciodata terminata a deteriorat grav monumentul.

Biserica evanghelica de la Sanpetru, judetul Brasov. Fragment din fresca („Alegoria Caritatii”) ce impodobeste capela aflata in coltul nord-estic al fortificatiei ce inconjoara biserica. Recent restaurata si deschisa publicului, pictura este datata de istoricii de arta la sfarsitul secolului al XIV-lea.

Malancrav, biserica evanghelica, judetul Sibiu. Scenele pictate pe peretii nordici ai corului (Patimile lui Iisus).

Biserica evanghelica din Nemsa, judetul Sibiu. Mica bisericuta din Nemsa pastreaza in cor (singura parte originala a vechii biserici gotice; nava bisericii fiind reconstruita in secolul al XVIII-lea) sase panouri pictate datate ca fiind din secolul XV.

Biserica evanghelica de la Darlos, judetul Sibiu. Atat fragmentele de pictura scoase de sub tencuiala in interior, cat si cele pictate la exterior (!!) i-au facut pe istorici sa atribuie fara indoiala aceste fresce unui mester de traditie bizantina, probabil un moldovean, caz nemaintalnit la o biserica (la acea vreme) catolica. Stilul e foarte asemanator cu picturile moldovenesti din vremea lui Stefan cel Mare si Petru Rares. Aici e reprodus portretul unuia dintre cei trei regi sfinti ai Ungariei.

ABOUT ME

This site is an attempt to promote my personal achievements but also some details less known about ancient and medieval history of Romania. What was first a hobby, has become now my job. Namely to make history known in a graphic form, as attractive as possible, accessible and, most importantly, in such a manner that the accuracy of the historical facts is not affected.

As a graphician, I have been trying in the past few years, through the books made with the historian Neagu Djuvara, issued at the Huamnitas Publishing house from Bucharest, but also through other works, to reconstruct graphically on a most solid documentation, monuments, clothing, fights, daily-life scenes as nobody has ever done it before in Romania. So, the onlooker will easily imagine a history seriously damaged by the films and extreme nationalist-patriotic propaganda from the communist regime.

Bandura assumes that children learn which behaviors are appropriate and lead to obtaining rewards in a given situation through observation and strengthening

The theory of social learning A. For example, when children learn that aggressive behavior is appropriate and that it can entail a reward, it is more likely that they will choose aggressive reactions in response to conflict situations in their own lives. This means that a child playing an aggressive game can learn that hitting the second person and even shooting the other person is the right response in a conflict situation and that this type of aggression is likely to be strengthened.

The theory of social learning A

Lowering the level of empathy Playing games containing violence can lower the level of empathy for victims. Empathy levels are lower among aggressors than among non-aggressors. For example, in the studies of Rice, Chaplin, Harris and Coutts (after K. E. Dill, J.C.Dill, 1998) it turned out that the rapists were less empathic than non-rapists.

The theory of social learning A

If in a computer game containing violence victims are presented as persons deserving of aggression, and in addition these games show other people as being „targets” of this aggression, then the reduced level of empathy may be a consequence of playing, and the individual may also be more aggressive. Funk (after: KEDill, JCDill, 1998) note that playing video games containing violence can also strengthen the perception of the world as a dangerous place.

Being exposed to violence in the media causes an increase in the sense of anxiety that leads to the formation of a distorted picture of the world in which violence is considered more frequent than it is in reality. Even being exposed to violence in the media for a short period of time, as tested in laboratory conditions, creates a sense of anxiety and concern for personal safety.

Men make up the majority of players –

Katharsis Theory of the aggression of katarsis proclaims, which contradicts what has been said above, that playing violent games reduces the level of aggression. Katarsis boils down to the fact that involvement in aggressive behavior can actually lead to a reduction in the severity of subsequent aggressive behavior due to getting rid of or the release of aggressive energy or aggressive desires.

Men make up the majority of players -

Research on the essence of katarsis shows that aggressive behavior produces more or less aggressive behavior, although it may lead to a temporary reduction in physiological arousal. A person playing the game behaves aggressively and is rewarded for it (points, sound effects, access to new ones) , higher and higher levels of the game). This direct involvement in acts of violence can be used to increase the aggressive behavior.

Video computer games are created using a reinforcement system using penalties and rewards that offers goals that are very ambitious but achievable, thus maximizing the player’s motivation in the direct game. In computer games containing violence, aggression is often the main goal, and killing all enemies means winning the game and achieving tangible benefits.

When, in real life, murder is a crime, in a brutal computer game, or video is the most amplified and approved behavior. In addition, violent computer games can reinforce negative stereotypes, in particular the stereotype of a woman who is a helpless victim of violence. This is a particularly true view, when we recognize that: – Men make up the majority of players –

Playing a computer game as a symbol of aggression

Playing a computer game as a symbol of aggression

The vast majority of players are people of adolescent age in which the shaping process attitudes and views have not been completed – Research on violence in the media reveals various consequences of the use of violence against women. Playing a computer game as a symbol of aggression.

A player in a brutal computer game is an active aggressor, chooses anti-social behavior and uses violence as something justified and brings tangible benefits. The player’s repertoire of behavior is extended to include new and more diverse aggressive alternatives.

When playing the game, the player participates fully in the „life of the character, which he plays in the game”, and is not, as is the case with other media (eg cinema, television, radio), only passive observer or listener. In fact, playing a computer game is an active, hidden aggression with role playing, when watching violence on television or in a cinema is a different experience than playing.